logo
logo2

“TRAVEL IS

EDUCATION!”

logo2

THE GRAND DETOUR

03 Jul 2018

THE GRAND DETOUR

Time is a life lesson. If you don’t understand the present, you must look back. If you look forward, then you haven’t looked back enough.

My great-grandfather’s name was Nicolae. He was a farmer who worked his land all his life. He never left his small village. My grandfather, on the contrary, was a cultured man. He was a Doctor of Physics and Chemistry when most of the kids around him often attended only four grades. My great-grandfather worked his whole life to support his family and kids. This was the stage of evolution back then. There is this saying, “knowledge is power”, power to own your stage and comfort. What more could you wish for?

What I intend today is to go back in time to some key moments in history to create a picture of the evolution of education up to our days.

 The reality is as following: our first memories are from the days when we attended kindergarten. Then there is primary, secondary, higher education and beyond. We get married, hopefully, we have kids and we perpetuate the educational model just the way we received it, without much change. “As father, as son”, so our children follow closely in our steps. The need of education is clear and unquestionable. And as “human stupidity” is better known than “the story of school”, I thought on focusing my attention on the last. 

The motor force that contributed to the development of civilization in Europe and had at least two roles, one of travel agency and the other of school, let’s call it travel school, was the Church. The tipping point were the Crusades. This nomadic movement where knowledge, stories, experiences, tastes, sounds were moved back and forth together with the men who shared them had a crucial role in the development of civilization in Europe.

In 1088 the first public University is founded. It is found, of course, in Italy, the University of Bologna, which was divided in two cycles: trivium, where grammar, rhetoric and logics were studied and quadrivium, where arithmetic, geometry, music and astronomy were studied. An interesting fact is that students, most of them clerics come from wealthy families, paid the teachers a “collecto”, collected funds offered as a present.

Why a present? Because in those times being gifted and knowledge were considered a gift from God, that had to be offered and not sold. Beautiful, isn’t it?

Then there came the institutions emerged from feudalism and the collecto was transformed into salaries so that studies could be offered also to the middle class that was being formed.

500 years further, in the Renaissance era, the highest level of education was “The Great Tour”.

This big tour was an initiatory travel of the nobles’ children. They were carried by their tutor thru the entire Europe to learn foreign languages, experience cultures, theatre, iconography, listen to different music styles and operas. 

At the end of the 18th century the industrial revolution was on the rise and here the evolution of education stumbled and slipped on a questionable slope. The ulterior social development produced by the industrialism transformed The Grand Tour in what is known today as tourism. 

The industrialization also detoured school to the standardized form that it currently is at right now. The industrial revolution meant a complex technical process where work was replaced by machines. The worked turned into supervisor and had to adjust, fuel the machines or had a role in quality control. Production rose, cities came to life and science developed.

A genius of humanity, who left us a masterpiece regarding school and education, was J.J. Rousseau (1712-1788). During his lifetime he wasn’t given any big recognition for his work, but most geniuses got the same treatment, so no big surprise this far.

According to Rousseau, the child develops intellectually, physically and emotionally much like a flower. The child is born good, but the scholar and social institutions distort his evolution. So he questioned the fact that there had to be formal schools and considered rather that the purpose of education should be the natural development of the student.

The main theory that still exists nowadays is that the quality and the power of a child’s mind is different from one of an adult. The child is thought to be born with the same mental capacity, but weaker than an adult’s. To reach the potential of an adult, education must help through exercise and memorizing.

Rousseau, on the other hand, believed that a child has a different mind than an adult and has different stages of growth. “We are looking for the man in the childhood” he said “without thinking what he is before turning into a man. Children are always in motion; a sedentary life is damaging.”

From age 2 to 12 Rousseau advised to cultivate the body and senses, not the mind.

When the youth’s intellect starts to grow, around 12-15 yo, one can start to study classes like science or geography.

This study should not aim for abstract knowledge, but rather for the personal sphere of interest of the child, from the world around him. The learning should be through first hand experience and not memorizing.

“He should not learn science, he should find it through himself. Only when he is 15 he should start learning.”  Rousseau said.

Rousseau attacked the teaching methods of his time. It was a general belief that children are born with the same mental capacities and differences come from education, from the amount of exercise. For Rousseau these exercises prevented the “true gifts of nature”.

Rousseau considered that the purpose of education should be the natural development of the child, who was born perfect and complete. The teacher should be a freewill and an observer.

His stress on the individuality and liberty of the child along with the repressing of his needs as a social being represented Rousseau’s reaction against the oppressive educational practices of his times.

The ones influenced by Rousseau tried to create schools that offered a controlled environment where a natural growth could take place, under the supervision of a teacher and guided by society.

Ironically, after Rousseau’s death, Prussia became the first modern state to develop a centralized scholar system, totally opposed to the theories of Rousseau.

These principles stand even today, far away from the industrial revolution, while looking into a fully robotized future.

Today’s society is a society of sheep, no borders and no of-fence!

Why?

Because the answer to the question “what is our purpose on Earth?” IS NOT “to make a profit”.

***

Marea Ocoleala sau In Bucla!

Timpul este o lectie de viata. Daca nu intelegi prezentul, trebuie sa te uiti inapoi. 

Daca te uiti inainte, inseamna ca nu te-ai uitat indeajuns inapoi. 

Pe strabunicul meu il chema Nicolae. El a fost un taran care si-a muncit pamantul toata viata. Nu si-a parasit niciodata, micul sat in care traia. Bunicul in schimb a fost un om cu carte cum se spune. A ajuns Doctor in Chimie si Fizica in conditiile in care majoritatea nu treceau de 4 clase. Strabunicul a muncit o viata intreaga pentru a-si creste si educa copiii. Cam asta era standardul evolutiv la acea vreme. 

Vorba aceea, ai carte, ai parte, parte de statut si confort! 

Ce puteai sa-ti doresti mai mult?

Ceea ce vreau astazi este sa facem o calatorie in timp si sa ne oprim atentia asupra unor momente cheie din istorie pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evolutiei educatiei pana in prezent. 

Realitatea este urmatoarea. Primele memorii ce le avem sunt de pe vremea cand mergeam la gradinita, apoi urmeaza scoala primara, generala, Universitate si beyond. Intre timp ne casatorim, in cel mai fericit caz, facem copii si continuam ciclul educativ in acelasi mod in care noi am fost crescuti fara prea mari schimbari. Cum “aschia nu sare departe de trunchi” copiii nostri ne urmeaza indeaproape. 

Necesitatea unei educatii este clara si de necontestat. Si cum “Prostia omeneasca” este mult mai cunoscuta decat “Povestea scolii”, m-am gandit sa fac un pic de lumina in acest ultim caz.

Forta motrica ce a contribuit la dezvoltarea civilizatiei in Europa si care a avut cel putin un dublu rol: de agentie de turism si scoala, sau hai s-o numim scoala de turism cu rol general educativ, a fost Biserica.

Tipping point-ul a fost reprezentat de Cruciade. Miscarea asta nomada de plimbare incolo si incoace a cunostintelor, experientelor, povestilor, gusturilor si sunetelor impreuna cu oamenii ce le-au impartasit a avut un rol crucial in dezvoltarea civilizatiei Europene. 

In 1088 apare prima universitate publica. Aceasta este evident in Italia, Università di Bologna care era impartita in doua cicluri: trivium, unde se studia gramatica, retorica si logica si quadrivium, unde se studiau aritmetica, geometria muzica si astronomia. 

Interesant este faptul ca studentii, majoritatea clerici proveniti din familii instarite,  plateau profesorii cu ceea ce se numea “collectio”, o cheta stransa si oferita cadou. 

De ce cadou? 

Pentru ca pe acele timpuri inzestrarea si cunostiintele erau considerate un dar al Domnului, ce trebuia oferit si nu vandut. 

Frumos, nu-i asa?

Ulterior au intervenit institutiile ce-au emers din feudalism si au transformat cheta in salarii pentru a oferii studiile si pentru clasa de mijloc ce incepuse sa se formeze. 

Facem un salt de vreo 500 de ani  si ajungem in epoca Renasterii unde cel mai inalt nivel al educatiei era exprimat prin “Marele Tur”. 

Acest mare tur era o calatorie initiatica a copiilor inaltei nobilimi. Acestia erau plimbati de catre un tutore prin intreaga Europa pentru a invata limbi straine, a aprofunda culturi, arta teatrala, iconografica, a asculta opere si stiluri muzicale.

Pe la sfarsitul sec al XVIII-lea s-a declansat revolutia industriala si aceasta este perioada in care evolutia educativa se impiedica si aluneca pe o panta cel putin discutabila.

Dezvoltarea sociala ulterioara produsa de catre industrialism transforma Marele Tur in ceea ce cunoastem astazi a fi turismul.

Tot industrializarea a deraiat invatamantul catre sablonizarea scolii cunoscuta si mentinuta pana in zilele noastre. 

Revolutia industriala a insemnat un proces tehnic complex prin care munca a fost inlocuita cu masinismul. Muncitorul in acest caz a devenit supraveghetor si a avut rolul de a regla, a alimenta masinile precum si rol in controlul calitatii. Productia a crescut, s-au dezvoltat orasele si stiinta.

Un geniu al umanitatii, care a lasat in urma o capodopera in ceea ce priveste scoala si educatia a fost JJ Rousseau ( 1712-1788). 

Pe vremea vietii lui nu a fost bagat in seama prea mult dar acest lucru li se intampla geniilor in general, deci nicio surpriza pana aici.

Potrivit perspectivei lui Rousseau, copilul  se dezvoltă intelectual, fizic, emoțional, asemănător unei plante. 

Copilul se naste bun dar pe masura ce creste in varsta, institutiile scolare si sociale distorsioneaza evolutia acestuia in chip proriu.

Prin urmare, el se îndoia că ar trebui să existe școli formale, el considera că scopul educației ar trebui să fie dezvoltarea naturală a elevului.

Teoria dominantă ce a dainuit pana in zilele noastre este că copilul diferă de adult in ceea ce priveste puterea mintii si cantitatea de informatii procesata de acesta.

Copilul se presupune că se naște cu aceleași capacități mentale, dar mai slabe decat a adulților. 

Pentru a-și aduce propriile facultăți la un nivel cu cel al adulților, educația trebuie să le cultive prin exerciții, forare și memorare. 

Rousseau, pe de alta parte, credea că copilul diferă de adult în calitatea minții sale, care se desfășoară succesiv în diferite stadii de creștere. 

“Căutăm întotdeauna bărbatul din copilărie”, a spus el, “fără să se gândească ce este înainte de a deveni bărbat”.

“Copiii”, observă Rousseau, “se află întotdeauna în mișcare, o viață sedentară este dăunătoare”. 

De la vârsta de 2 până la 12 ani, Rousseau propunea cultivarea trupului și a simțurilor, nu a intelectului. 

Când intelectul tânărului începe să se dezvolte, la aproximativ 12-15 ani, el poate începe studiul unor lucruri precum știința și geografia.

Studiul, totuși, ar trebui să înceapă nu cu un corp organizat de cunoștințe abstracte, ci cu lucrurile care îl interesează pe copilul din lumea inconjuratoare lui.

El trebuie să învețe nu prin memorare, ci prin experiență de primă mână. 

“El nu trebuie să învețe știința: el trebuie să-o găsească pentru el însuși”, a spus Rousseau. “Numai atunci când are 15 ani ar trebui să înceapă învățarea”, de asemenea spunea Rousseau.

Rousseau a atacat și metodele de predare ale timpului său. Se credea că copiii se nasc cu aceleași facultăți mentale și că diferențele depind de educația, adică de cantitatea de “exercițiu”.

Pentru Rousseau, astfel de exerciții împiedică “adevăratele daruri ale naturii”.

Rousseau  considera că scopul educației ar trebui să fie dezvoltarea naturală a copilului, initial bun si complet prin nastere. 

Profesorul in conceptia lui Rousseau trebuia sa fie nici mai mult nici mai putin decat liber arbitru si un observator.

Accentuarea lui Rousseau asupra individualitatii si libertatii copilului și subestimarea a nevoilor copilului ca ființă socială reprezintă o reacție împotriva practicilor educaționale represive ale vremii. 

Cei care au fost influențați de Rousseau au încercat să creeze școli care să ofere un mediu controlat în care ar putea avea loc o creștere naturală, în același timp, prin rolul si interventia profesorului, aceasta crestere naturala să fie ghidata de societate.

În mod ironic, la scurt timp după moartea lui Rousseau, Prusia a devenit primul stat modern care a creat un sistem școlar controlat central, ce a funcționat pe principii diametral opuse celor lui Rousseau. 

Aceste principii functioneaza si astazi, departe de revolutia industriala si cu un ochi catre un viitor robotizat prin excelenta. 

Societatea zilelor noastre o societate de oi, fara granite si fara suparare!

De ce? 

Pentru ca raspunsul la intrebarea: “Ce cautam noi aici!?!?”,  NU este sa iesim pe PROFIT!

No Comments

Leave a Thought

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: